Am avut azi primul curs de Space Dynamics. E sustinut de doi tipi, fiecare cu cariere strong in industria spatiala asa ca e de asteptat sa fie cel putin bun. Inceputul a fost mai mult decat promitator. Trei ore si jumatate, cu o pauza de 15 minute au zburat pur si simplu. Daca mai aveam dubii legate de venirea mea aici, acestea s-au spulberat. Asta vreau sa fac. Poate un pic mai mult daca reusesc sa-mi iau licenta de pilot si parasutism.
Tehnologia spatiala este ceva ce frizeaza paradoxul. De exemplu, satelitii de telecomunicatie ce geostationeaza la 35000 km altitudine ocupa un spatiu in care inghesuiala devine de nesuportat. Este nevoie sa se elimine satelitii mai vechi pentru a face loc altora noi. In spatiu nu mai e spatiu! Apoi precizia cu care se lucreaza este... "astronomica". Oglinzile lui Hubble - bunicutul telescop spatial - au avut nevoie de o precizie in slefuire comparabila cu slefuirea unui lac inghetat cu suprafata de 80km2 la o inaltime relativa maxima de un micron (nu prea le-a iesit din prima, dar s-au descurcat pana la urma). Daca asta pare un caz particular, sa trecem la un domeniu mai familiar mie (si automatistilor in general). Pozitionarea unui satelit trebuie controlata astfel incat sa se atinga o precizie de 0,0003 grade. Din aceasta cauza, tot pentru Hubble, este necesara compensarea diferentei dintre fortele de gravitatie ce actioneaza la capetele lui (Hubble e lung de approx 5 m!).

Inchei postul cu una din fotografiile pe care SOHO le-a intors de curand. Cum ar spune americanul: "I love this game!"

Un comentariu:
Mda... la noi Soho = South of Houston Street = cartier sic cu designer clothes si margaritas. Dar sunt entuziasmata de entuziasmul tau. Pe bune. Si la anul cand oi termina facultatea, sa stii ca te astept sa ma plimbi cu avionasul pana la aerodrom la Ploiesti si inapoi. Nimic mai mult.
Trimiteți un comentariu