De câteva zile un musafir neaşteptat şi-a făcut apariţia în apropierea ferestrei mele. Neaşteptat pentru că e prima dată când îl descopăr în jurul meu dar şi pentru că e sfârşit de noiembrie şi ar trebui ca deja să se găsească în locaţiuni mai prielnice cântatului. Luscinia luscinia mi-a devenit deja prieten(ă) de nedespărţit. În fiecare noapte, când lucrurile încep să se liniştească, trilurile-i sparg liniştea campusului, trecând prin termopane cu uşurinţa electronului prin cablul de cupru. Scurte, lungi, modulate şi nemodulate, înalte şi medii, privighetoarea de Galgenberg redă unele dintre cele mai dulci sunete pe care le-am auzit vreodată. Şi-a făcut cuib prin tufişurile de la poalele copacilor şi, în timpul zilei, o vezi plimbându-se de colo colo, ciripind, dar mai fără spor. La adăpostul nopţii însă, vocea i se drege şi cântecelul ei de dragoste îşi croieşte drum prin griji şi gânduri negre lasând în urmă un zâmbet tâmp şi-un suflet o ţâr mai liniştit.
4 comentarii:
Ma bucur ca macar pasarile reusesc sa faca ceea ce mie nu prea mai imi iese.
sa zboare? spuse clara facand pe...
Privighetorile sparg linistea cum trece electronul prin cupru. Ars poetica, baby.
Dar pot sa spun si eu ceva despre subiect, greu de crezut cum e: una dintre putinele, foarte putinele nopti in care mi s-a acordat linistea odihnei, era vara abia, m-am culcat dupa 3 dimineata, pe un balcon parasit intr-un loc dezolat, am dormit pana aproape la 6, intrerupt constant de insecte, de febra si de frig, iar pielea goala nu suporta mai bine textura panzei de m-acoperea decat vantul usor de noapte, parcurgand traseul sincopat intre trezvie, delir si somn fara vise am obtinut mai mult decat oricand altcandva din ce este odihna, iar singurul lucru important pe care mi-l aduc aminte este ca in bucuresti am prins in noaptea aia sunetele salbatice dintr-o data eliberate de zgomotul urban, pasari si un fel de armata difuza de greieri.
Am putea bea pentru micile intruziuni in obisnuinta, pentru cuceririle lor si pentru ce candoare inca nu a disparut din lume.
Candoarea nu dispare decat cand incetezi sa o cauti. Chiar si atunci o gasesti fara sa vrei. Nu e seara in drumul spre casa in care sa nu-mi taie calea doi-trei iepuri speriati...
Trimiteți un comentariu